Ediție specială la emisiunea Tema Zilei. Bogdan Zumbreanu şi Adriana Bețișor au prezentat detalii privind strategia de recuperare a celor 10,7 miliarde de lei

Ediție specială la emisiunea Tema Zilei. Bogdan Zumbreanu şi Adriana Bețișor au prezentat detalii privind strategia de recuperare a celor 10,7 miliarde de lei

Distribuie
  • 4
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    4
    Shares

Adriana Bețișor, şeful adjunct al Procuraturii Anticorupţie (20:29) Lucrurile nu se vor complica, deoarece suntem la o etapă destul de avansată. Mai multe detalii despre furtul miliardului, veţi afla când vor apărea următoarele rezultate. Dacă vom avea noutăţi marcante până atunci, fiţi siguri că le vom face publice.

Bogdan Zumbreanu, şefului CNA, despre Kroll (20:27) Eu nu pot să dau apreciere unei investigaţii cu care nu am făcut cunoştinţă. Însă, din păcate sau fericire nu sunt un ofiţer de securitate ca să vă dau un răspuns exact la acest subiect.

Adriana Bețișor, şeful adjunct al Procuraturii Anticorupţie (20:25) Mai avem de indentificat încă un miliard şi ceva de lei. Să vedem cine au fost benificiarii acestor bani şi repsectiv documentarea altor cuircumstanţe, care nu erau cunoscute iniţial. În asemenea cazuri se vor declanşa noi cauze penale şi se vor deschide noi dosare penale, doar dacă va apărea vreo suspiciune.

Adriana Bețișor, şeful adjunct al Procuraturii Anticorupţie (20:22) Pentru infracţiunile de corupţie cei care fac denunţuri sunt eliberaţi de răspundere penală. Da, evident că şi numărul celor care fac denunţuri a crescut.

Bogdan Zumbreanu, şefului CNA, despre Kroll (20:19) Noi am avut cazuri în care s-a refuzat acordarea juridicţiei internaţionale, de aceea sperăm foarte mult ca în trei ani de zile să avem deja rezultate paltabile. Să avem nu milioane recuperate, dar chiar miliarde. Vrem să mergem într-un pas împreună, meritele să nu fie divizate. Statul s-a unit efortul ca să aducem înapoi ceea ce s-a furat. Ceea ce este cel mai important că în Moldova nu se va mai produce o fraudă de genul.

Adriana Bețișor, şeful adjunct al Procuraturii Anticorupţie (20:15) O mare parte din informaţia primară am primit-o prin căile analogice de peste hotare. Este vorba despre informaţie utilă şi relevantă, care ne-a permis să înţelegem că este vorba despre o schemă cu mai multe verigi. Şi până la ziua de azi muncim ca să combatem toate fraudele. Vreau să menţionez despre tipologia sustragerii: 2014-2017. Au fost vorba despre nişte sustrageri tipice la început, ca ulterior acestea să fie nişte sustrageri care te puneau pe gânduri, nişte sustrageri într-un maştab mult mai mare.

Bogdan Zumbreanu, şefului CNA, despre Kroll (20:10) Acest document, care include 30 de pagini, în spatele lui stă munca a sute de oameni, care au muncit foarte mult, atunci când am început investigaţiile unor credite problematice oferite de Banca de Economii. În spatele acestui document de politici stă eforturile nu doar a CNA şi ofiţerii anticorupţie. De aceea vreau să zic că toate reproşurile care sunt prezente în tot spaţiul media, reproşuri care au sunat şi în Parlament, că ar trebuie să ne facem munca după un anumit document, ar trebui revizuite. Am vrut să mergem pe o strategie în care toată lumea să ştie că vrem să nu muncim haotic. Astfel, încât să încercăm într-un timp relativ scurt să facem ceea ce în alte state au fost nevvoie de ani de zile.

Adriana Bețișor, şeful adjunct al Procuraturii Anticorupţie (20:08) Decizia instanţei a fost cu arest la domiciliu pentru Ilan Şor. Respectiv poziţia noastră a fost ca acesta să fie în arest preventiv.

Adriana Bețișor, şeful adjunct al Procuraturii Anticorupţie (19:57) Au beneficiat de circa 52 de milioane de lei Ion Rusu, 472 de milioane Filat Vladimir, 869 milioane Platon Veaceslav, 2,7 milioane Şor.

Adriana Bețișor, şeful adjunct al Procuraturii Anticorupţie (19:55) Raportul Kroll este unul din suportul nostrul la investigaţii, în multe acţiuni a fost cu suportul şi acordul lor. Deci ei ne-au oferit anumite informaţii şi respectiv ancheta a derulat.

Bogdan Zumbreanu, şefului CNA, despre Kroll (19:51) Nu vă putem da prea multe detalii, dar sperăm să avem aceeaşi colaborare şi în procesul de recuperare a banilor.

Bogdan Zumbreanu, şefului CNA (19:51) Banii nu au fost ţinuţi acasă de către presoanele care aunt implicaţi în furtul miliardului, respectiv, banii au fost trimişi peste hotarele Republicii Moldova. Procesul de recuperare a banilor este unul destul de greu. În situaţia în care cheltuielile de recuperare a banilor este mai mare, atunci se va discuta pe marginea subiectului dacăă merită şi dacă într-adevăr nu se vor cheltui prea mulţi bani.

Adriana Bețișor, şeful adjunct al Procuraturii Anticorupţie (19:46) Până acum au fost trimişi în închisoare Rusu Ion, Filat Vladimir şi Platon Veaceslav. Totodată, au fost condamnaţi de prima instanţă primarul oraşului Orhei, Ilan Şor şi fostul deputat PLDM, Chiril Lucinschi. Iar dosarele în care figurează „Grupul Gacikevici” şi conducerea băncii „Unibank” se află acum pe rolul instanţelor de judecată. Precum s-a mai spus peste 200 de persoane figurează în dosarele penale. Toată informaţia referitor la numele persoanelor care au fost implicaţi a fost publicată şi oricine are acces la ea. Mai multe detalii nu vă pot oferi. O mare parte din banii furaţi au fost cheltuiţi pe plăcerile personale ale unor inculpaţilor şi aici mă refer la călătorii turistice etc.

Bogdan Zumbreanu, şefului CNA (19:43) A rămas o sumă neacoperită, neidentificată la moment, la care au ajunşi banii. Suntem prima instituţie coninteresată să facem publice toate datele care vizează acest subiect. Peste 200 de persoane au fost documentate în cadrul dosearului. Pentru a ascunde urmele au fost folosite mai multe persoane, întreprinderi.

Adriana Bețișor, şeful adjunct al Procuraturii Anticorupţie (19:41) Este suma prejudiciului cauzat ca urmare a furtului bancar. La această etapă nu avem indici că această sumă ar putea fi mai mare. Până la acest moment avem suma pe care am constatat-o. Până acum au fost întorşi 0,477 miliarde de lei.

Bogdan Zumbreanu, şefului CNA (19:40) Au fost două metode prin care se extrăgeau banii din bănci, este vorba de faptul că au fost date credite la stânga şi la dreapta.

Adriana Bețișor, şeful adjunct al Procuraturii Anticorupţie (19:39) Punctul culminant a fost în perioada anilor 2014. Suma prejudiciului este de 13, 3 miliarde, dintre care 2,6 vor fi recuperate de BNM.

Aproape 11 miliarde de lei sau echivalentul a peste 500 de milioane de euro au dispărut din „Banca de Economii”, „Banca Socială” şi „Unibank”, instituţii care au fost lichidate. Frauda a reprezentat o lovitură GRAVĂ nu doar în sistemul financiar-bancar, ci şi la adresa statalităţii şi a imaginii Moldovei în lume. Lovitura a fost dată de două mari grupări de persoane, care, potrivit unor jurnaliști de investigație, au fost ajutate de servicii speciale din Rusia. Noi detalii privind banii care au dispărut, inclusiv din buzunarele cetăţenilor, au fost oferite astăzi de şefii Procuraturii Generale, Procuraturii Anticorupţie şi ai CNA.

Vestea bună este că din suma totală care lipsește, cea de peste 500 de milioane de euro, 90 la sută a fost deja identificată şi se ştie la cine a ajuns. Beneficiarii reali sunt figuranții dosarelor penale, unii dintre care stau după gratii. Totodată, acum două zile, pe site-ul zeppelin.md, a fost publicată o investigaţie care scoate, în premieră, la iveală faptul că „Furtul Miliardului”, dar şi „Laundromatul Rusesc” sunt două elemente ale aceleeaşi operaţiuni ale serviciilor speciale de la Moscova, şi nu separate aşa cum se credea iniţial.

Unul dintre cei care a coordonat întreaga schemă criminală este condamnatul Veaceslav Platon, supranumit „raiderul nr.1” în CSI. Potrivit jurnaliştilor de la zeppelin, scopul acestei acţiuni, denumită şi „Miliardomat”, a fost nu doar de a se îmbogăţi unii, ci şi de a prăbuşi sistemul bancar şi de a falimenta Moldova înainte de alegerile parlamentare din 2014, pentru a aduce la guvernare partide prorusești, în frunte cu Renato Usatîi. Revenim cu discuţii despre acest subiect, după materialul ce urmează.

Ediție specială la emisiunea Tema Zilei. Timp de o oră, Şeful CNA Bogdan Zumbreanu alături de şeful adjunct al Procuraturii Anticorupţie, Adriana Bețișor vor prezenta detalii privind strategia de recuperare a mijloacelor financiare din cele trei bănci fraudate.

Evaluarea și valorificare bunurilor infracționale care vor fi stabilite și identificate de către angajații agenției de recuperare a bunurilor infracționale se va efectua în baza legii cu privire la agentia de recuperare a bunurilor infracționale, codului de procedură penală și a unui regulament.

Potrivit şefului CNA, Bogdan Zumbreanu, nu se va lucra haotic, totul se va face după un plan bine determinat, iar rezultatul acțiunilor va fi mediatizat.

Statul are de recuperat 10,7 miliarde de lei, iar 90 la sută dintre cei implicați sunt deja identificați.

Foto: canal2.md

Distribuie
  • 4
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    4
    Shares