Decizia Băncii Naţionale de a majora rata de bază cu trei puncte procentuale este exagerată, nu va influenţa scăderea inflaţiei şi nici creşterea economiei. Dimpotrivă, efectele negative se vor face simţite imediat. O mare povară va fi pentru cei care au contractat credite de consum, împrumuturi imobiliare sau pentru dezvoltarea afacerilor, cu rată flotantă. De această părere sunt unii experţi economici.
Adrian Lupuşor susţine că BNM nu avea motive să-şi înăsprească politicile, pentru că rata inflaţiei de 31,8 la sută nu este influenţată de factori monetari, dar de cei de ordin extern.
„Când inflaţia creşte atât de mult, practic, avantajează pe cei care s-au împrumutat şi dezavantajează pe cei care au economii. Efectele pozitive ale politicii monetare nu pot fi văzute pe termen scurt. Politica monetară nu poate să corecteze inflaţia”, a spus Adrian Lupuşor, expert economic.
În aceeaşi ordine de idei, Veaceslav Ioniţă este de părere că majorarea ratei de bază va descuraja agenţii economici şi persoanele fizice să se mai împrumute. În plus, măsura ar putea provoca întârzieri la plata creditelor. Printre cei care vor suporta consecinţele este chiar statul.
„Guvernul şi Ministerul Finanţelor, deoarece la ei creditele pentru acoperirea deficitului bugetar s-au scumpit cel mai mult. Populaţia este mai rezervată în tot ce înseamnă creditarea. Nu doar populaţia, dar şi agenţii economici”, a spus Veaceslav Ioniţă.
Ioniţă mai spune că politica monetară are o influenţă mult mai slabă asupra inflaţiei decât cursul valutar. Expertul a precizat că inflaţia putea şi mai mare, dacă BNM n-ar fi intervenit pentru a proteja valoarea leului moldovenesc. Totuşi, pentru a trece de efectele negative ale majorării ratei de bază, BNM ar trebui să comunice cât mai mult.
„În anul viitor inflaţia deja va reveni, va începe să revină gradual, pentru că avem şi baza de comparaţie înaltă, dar şi preţul la gaze iarna aceasta urmează să atingă maximum şi nu cred că va continua să crească”, a menționat Adrian Lupuşor, expert economic.
Experţii economici susţin că autorităţile centrale ar putea să ajute anumite categorii de cetăţeni, inclusiv fermierii, care înregistrează pierderi uriaşe odată ce a crescut şi rata dobânzilor la credite. Totodată, ar putea controla anumite sectoare şi impune o plafonare a preţurilor la produsele sociale. Premierul Natalia Gavriliţa a declarat că executivul va oferi ajutor agenţilor economici pentru a face faţă majorărilor ratei dobânzilor la creditele contractate.
„Acesta este încă un element care, pe de o parte, să ajute agenţii economici să ne asigurăm că avem locuri de muncă. Pe de altă parte, este o măsură care să tempereze creşterea preţurilor, pentru că luând credite mai scumpe, antreprenorii transferă aceasta în costul produselor”, a spus Natalia Gavriliţa, premier.
De la începutul anului, Banca Naţională a majorat de şase ori rata de bază la principalele operațiuni de politică monetară. La mijlocul lunii ianuarie, rata a fost majorată cu 2 puncte procentuale, până la 8,5% anual. Tot atât a crescut în februarie, apoi şi în martie, ajungând la 12,5%.
Următoarea revizuire făcută de BNM a fost în mai, când rata de bază a crescut cu 3 puncte procentuale, până la 15,5 la sută anual. Decizii similare au fost luate în iunie şi august, astfel că rata a ajuns acum la 21,5%. După ultima revizuire a politicii monetare, Banca Naţională a transmis, printr-un comunicat, că va încheia faza înăspririlor. BNM a explicat că restricţiile vin să micşoreze consumul din partea populaţiei şi să încurajeze economiile.
..