Motivele tradiţionale de pe covoarele bunicilor sunt din nou la modă. În ce localitate din Moldova se mai păstrează obiceiurile vechi de ţesut covoare

Motivele tradiţionale de pe covoarele bunicilor sunt din nou la modă. În ce localitate din Moldova se mai păstrează obiceiurile vechi de ţesut covoare

Distribuie
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Pe an ce trece, în Moldova rămân tot mai puţine meşteriţe care mânuiesc o artă veche precum este ţesutul.
În această breaslă îşi face loc şi Parascovia Cotoman din satul Ermoclia, raionul Ştefan-Vodă, supranumită „ţesătoarea satului”.
Vestea bună este că motivele tradiţionale de pe covoarele bunicilor sunt din nou la modă, aşa încât gospodina îşi vinde acum ”podoabele” atât în ţara noastră, cât şi peste hotare. Urmăriţi un reportaj realizat în cadrul proiectului „Respect Moldova”, difuzat de PRIME.

În plină vară, într-un colţ umbrit al casei sale, mătuşa Parascovia, aşezată la un război care crează – nu distruge, urzeşte cu sfinţenie la un covor. Unealta de ţesut are peste 70 de ani, însă femeia spune cu nu ar schimba-o pentru nimic în lume pe un război nou.

” Eu m-am deprins cu acest război şi nu-l schimb pentru altul. Acestea care bate aţa se numesc vatale, aceasta este spată, iar acestea sunt iţe. Iaca aşa schimbi piciorul, iar asta se bate şi aici sunt câte şase fire de aţă de fiecare.”

Femeia în vârstă de 67 de ani a deprins meşteşugul ţesutului pe când avea 10 ani, de la mama ei. De la deprindere până la dragoste faţă de această artă a fost însă doar un pas. Acum, meşteriţa lucrează la un covor din cordele, o comandă pe care trebuie să o termine în câteva zile.

”Eu singură aleg coloristica, singură mă gândesc şi se primeşte că la cliente le place foarte tare. Şi ămi spune să fac acelaşi covoraș, dar uneori nu am aceleaşi culori. Acum cele mai solicitate culori sunt pastelate.”

Fetele Parascoviei Cotoman au luat drumul străinătăţii, dar în ajutor îi vine de fiecare dată nora Veronica, dornică să înveţe şi ea meşteşugul. Cea mai mare problemă a ţesătoarei este procurarea materiei prime. Aşa a ajuns să taie cordelele din haine pe care nu le mai poartă, sau să meargă la cumpărături pe la fabricile de tricotaj.

”Hai Veronica trage aţa bine şi acut trage vatale.”

”Mama când are nevoie de ajutor mă cheamă şi o ajut la tăiat cordele. La moment cel mai mult sunt întrebate covoraşele ţesute de către doamnele de la oraş. Ele apreciază lucrul manual. 23:39 ”

Din cele trei surori pe care le are, Parascovia Cotoman a fost singura care a deprins taina unuia dintre cele mai vechi meșteșuguri ale moldovenilor – ţesutul. Pe când avea doar 13 ani a confecţionat primul său lăicer din cordele, pe care îl păstreaza până astăzi în casa mare.

”Bine aţi venit, aici este casa mare. Acestea sunt primele mele covoare pe care le-am ţesut eu. ”

”Singură le-am confecţionat. Acestea sunt brodate cu aţă pe un prosop ţesut de mama mea. ”

Una din fiicele Parascoviei, Olga, locuieşte la Chişinău şi o ajută să vândă lăicerile.

”Este o meserie tradiţională şi ecologică. Covorașele sunt ţesute atât individual, cât şi la comandă.”

Covoarele ţesute de mătuşa Parascovia sunt la mare căutare atât în Moldova, cât şi peste hotare.

„Salutare din Germania. Noi avem covorașe ţesute de Parascovia din satul Ermoclia.
– Salutări din Germania.
Suntem tare mulţumiţi, aceste covoraşe ne înfrumuseţează casa. ”

Un covor meşterit de Parascovia Cotoman costă de la 300 de lei şi poate să ajungă până la 1500 de lei.


Distribuie
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •